BEJĂNÁR s. m. v. băjenar. Vezi definitia »

IGNÁR, -Ă adj. (Rar) Ignorant; incult. [Cf. fr. ignare, lat. ignarus]. Vezi definitia »

CHIOAR, veche cetate situată în aproprierea rîului Lăpuș, menționată pentru prima dată în 1368, dar cu o existență anterioară. Apanaj al voievozilor români din Maramureș și și centru de district din Transilvania medievală. Cetatea și-a perdut din importanță în sec. 18, căzînd treptat în ruină. Numită și Cetatea de Piatră. Vezi definitia »

poznar, poznare s. n. buzunar. Vezi definitia »

TRINITAR; TEANDRIC; TEOFANC. Vezi definitia »