RÁZNĂ, razne, s. f. (Rar) Răzlețire. ♦ Fig. Deviere, digresiune. – V. răzni. Vezi definitia »

SPÉȚĂ s. f. 1. specie. 2. (jur.) pricină supusă spre rezolvare unui organ de jurisdicție. ♦ în ~ = în cazul dat. (< germ. Spezies) Vezi definitia »

a-i fi cald cu dinții în gură expr. (adol.) a căuta motiv de ceartă sau bătaie. Vezi definitia »

CERVICARTRÓZĂ s. f. artroză a vertebrelor cervicale. (< fr. cervicarthrose) Vezi definitia »

TEHNOSTRUCTÚRĂ s. f. Categorie socială alcătuită din tehnicieni specialiști în domeniul organizării și conducerii. – Din fr. technostructure. Vezi definitia »