MONOFAZÍE, monofazii, s. f. (Med.) Tulburare de vorbire care se manifestă prin repetarea aceluiași sunet, cuvânt etc. – Din engl. monophasia. Vezi definitia »

ECOENCEFALOGRAFÍE s.f. Metodă de diagnosticare a proceselor patologice intracraniene cu ajutorul ultrasunetelor. [Gen. -iei. / < fr. échoencéphalographie, cf. gr. echo – sunet, enkephalos – creier, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

năzgódie s.f. (reg.) ciudățenie, bazaconie, drăcie. Vezi definitia »

CRANIOPLASTÍE s. f. operație de transplantare și grefare a unui material osos la nivelul bolții craniene. (< fr. crânioplastie) Vezi definitia »

METALOTIPÍE s.f. Metalografie (2). [Gen. -iei. / cf. fr. métallotypie]. Vezi definitia »