METAFÁZĂ s. f. stadiu mijlociu al mitozei, între profază și anafază, în care cromozomii se fixează pe filamentele fusului nuclear. (< fr. métaphase) Vezi definitia »

CRENGULÍȚĂ, crengulițe, s. f. (Pop.) Crenguță. – Creangă + suf. -uliță. Vezi definitia »

GRAMÁTICĂ s. f. 1. ansamblu de reguli privitoare la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții. 2. ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sistematic al tuturor elementelor constitutive ale unei limbi; studiul structurii gramaticale a unei limbi (morfologia și sintaxa). 3. (p. anal.) ansamblu de reguli ale unei arte, tehnici sau științe. ◊ (inform.) mulțime finită de reguli care definesc un limbaj. (< lat. grammatica) Vezi definitia »

SARDÍNĂ s. f. 1. pește marin din familia clupeidelor, vorace, asemănător cu scrumbia. 2. sardea. (< fr. sardine, it. sardina) Vezi definitia »

FÉSĂ s. f. fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. (< fr. fesse) Vezi definitia »