SUGESTÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Care sugerează ceva; grăitor; sugerativ. [< fr. suggestif]. Vezi definitia »

AUTOEDUCÁTIV, -Ă adj. referitor la autoeducație. (< it. autoeducativo) Vezi definitia »

JUSTIFICATÍV, -Ă adj. care servește pentru a justifica; justificator. (< fr. justificatif) Vezi definitia »

APROBATÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care exprimă o aprobare, care aprobă; aprobator. – Din fr. approbatif, lat. approbativus. Vezi definitia »

EVENTÍV, eventive, adj. (Gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (și substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif. Vezi definitia »