TÍMUS s. n. Glandă cu secreție internă, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai târziu. – Din fr. thymus. Vezi definitia »

CÁCTUS s. m. plantă tropicală cu tulpina cărnoasă, cu frunze în formă de țepi și flori mari, divers colorate. (< fr. cactus, gr. kaktos) Vezi definitia »

FÓCUS s.n. 1. Bacterii, localizate cel mai adesea în gură și faringe, care răspândesc în sânge focare de infecție. 2. Focar, la lentile și oglinzi. [Cf. germ. Fokus, fr. focus]. Vezi definitia »

INTRÚS, -Ă, intruși, -se, s. m. și f., adj. (Persoană) care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, fără a fi chemată, poftită sau dorită; nepoftit, inoportun. – Din fr. intrus. Vezi definitia »

ORTOTÓNUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracția musculaturii corpului, a trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos) Vezi definitia »