ERÉCȚIE, erecții, s. f. Umflare a anumitor țesuturi organice, îndeosebi a corpurilor cavernoase ale organelor genitale. – Din fr. érection. Vezi definitia »

POZÍȚIE s.f. 1. Loc al unei persoane sau al unui obiect în raport cu ceva; loc unde se găsește ceva. ♦ Felul, situația în care sunt așezate, plasate o persoană, un lucru etc. 2. Loc ocupat de un luptător sau de o unitate pe câmpul de bătaie. ♦ (Muz.) Loc al unei note pe portativ. 2. Situație; (spec.) situație socială, rang. [Gen. -iei, var. pozițiune s.f. / cf. fr. position, lat. positio]. Vezi definitia »

cósie² s.f. (înv.) condiment. Vezi definitia »

ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie; culegătorie. – Zețar + suf. -ie. Vezi definitia »

IERARHÍE s. f. sistem de subordonare a gradelor, funcțiilor, autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. (< fr. hiérarchie) Vezi definitia »