STEREOSTÁTIC, -Ă, stereostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a fizicii care studiază echilibrul corpurilor solide. 2. Adj. De stereostatică (l). [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréostatique. Vezi definitia »

UMANÍSTIC, -Ă adj. Umanist. ♦ Învățământ umanistic = învățământ având la bază studiul limbilor clasice; științe umanistice = științe care studiază aspectele culturii umane în general sau ale celei clasice. [< umanist + -ic]. Vezi definitia »

PROSTÁTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de prostată. [< fr. prostatique]. Vezi definitia »

MONOFÁZIC, -Ă, monofazici, -ce, adj. (Fiz.) Monofazat. ♦ (Despre substanțe omogene) Care prezintă, la un moment dat, o singură stare de agregare. – Din monofazat. Vezi definitia »

ANTROPOZÓIC, -Ă adj., s. n. (din) era cuaternară, carac-terizată prin apariția omului. (< fr. anthropozoïque) Vezi definitia »