ALOSTERÍE s. f. deformare a unei molecule de proteină prin modificarea sau suprimarea proprietăților sale enzimatice. (< fr. allostérie) Vezi definitia »

NEOFILÍE s.f. Tendință, dorință pentru tot ceea ce este nou; tendință pentru schimbare (neprevăzută). [Pron. ne-o-, gen. -iei. / cf. it. neofilia < gr. neos – nou, philos – prieten]. Vezi definitia »

SEMIOLOGÍE s. f. 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli, precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica; simptomatologie. 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale; semiotică. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. sémiologie. Vezi definitia »

HIDROMANȚÍE s.f. Pretinsă artă de a prevesti viitorul prin cercetarea apei. [Gen. -iei. / < lat. hydromantia, gr. hydromanteia, fr. hydromancie]. Vezi definitia »

GONIOMETRÍE s. f. 1. ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină valoarea lor. 2. tehnica măsurării unghiurilor pe teren. (< fr. goniométrie) Vezi definitia »