sticloanță, sticloanțe s. f. (augm.) sticlă. Vezi definitia »

CHALÁZĂ s.f. v. șalază. Vezi definitia »

stólă (-le), s. f. – 1. Un anumit fel de rochie purtată de matroanele romane. – 2. Un veșmînt preoțesc. It. stola, din gr. στολή „podoabă”. De la aceeași rădăcină provin stolisi (var. stolui, stoli), vb. (a orna, a împodobi), din ngr. στολίζω (Gáldi 257) și stolui, vb. (a înmuia pielea cu mijloace mecanice). Vezi definitia »

DIZINVOLTÚRĂ s. f. v. dezinvoltură. Vezi definitia »

AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s. f. 1. Produs al amestecării; amestec. 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe, tot lipsit de unitate. – Din amesteca + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »