REBÉL, -Ă adj., s.m. și f. Participant la o rebeliune; (cel) care ațâță la revoltă. ♦ Nesupus, recalcitrant. // adj. 1. (Fig.; despre o boală) Care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu. 2. (Despre păr) Care nu stă pieptănat. [< fr. rebelle]. Vezi definitia »

MELOMÉL s.m. (Med.) Monstru care prezintă melomelie. [< fr. mélomèle]. Vezi definitia »

PORTDRAPÉL I. s. m. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații (sportive). ◊ (fig.) cel care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări. II. s. n. toc de piele în care se poartă drapelul; portstindard. (după fr. porte-drapeau) Vezi definitia »

CÂNTICÉL s. n. v. cântecel. Vezi definitia »

XEROGÉL, xerogeluri, s. n. Material obținut prin uscarea gelurilor. – Din fr. xérogel, germ. Xerogel, engl. xerogel. Vezi definitia »