FALÉZĂ s. f. mal înalt și abrupt format prin acțiunea de eroziune a valurilor de-a lungul țărmurilor marine. ◊ fâșie îngustă de pământ, special amenajată pe malul mării pentru plimbare. (< fr. falaise) Vezi definitia »

MĂCIUCĂRÍȚĂ, măciucărițe, s. f. (Înv. și arh.) Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. – Din măciucă + suf. -ăr-iță. Vezi definitia »

ENGRÁMĂ s. f. urmă lăsată de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central; mnemă. (< fr. engramme) Vezi definitia »

SEROZÍTĂ s.f. (Med.) Serită. [Et. incertă]. Vezi definitia »

ÎMBULZEÁLĂ, îmbulzeli, s. f. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte); înghesuială; aglomerație. – Îmbulzi + suf. -eală. Vezi definitia »