GEOLOGÍE s. f. Știință care studiază modul de formare, alcătuirea și istoria dezvoltării globului terestru. ♦ Manual în care se studiază această știință. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géologie. Vezi definitia »

NICTALOPÍE s.f. Afecțiune a ochiului datorită căreia bolnavul nu distinge bine lucrurile decât la o lumină slabă sau în timpul nopții. Gen. -iei. / < fr. nyclalopie]. Vezi definitia »

FOTOTOPOGRAFÍE s. f. Ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicări topografice ale unor porțiuni restrânse din suprafața terestră. – Din germ. Phototopographie, fr. phototopographie. Vezi definitia »

ANGELOLOGÍE s. f. Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. – Din fr. angélologie. Vezi definitia »

LOGOPATÍE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință]. Vezi definitia »