ALABÁSTRU s.n. Varietate de ghips asemănătoare marmurii albe, din care se fabrică obiecte de ornament. [< lat. alabastrum, cf. germ. Alabaster, it. alabastro]. Vezi definitia »

OERSTEDMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea intensității câmpului magnetic. [< fr. oerstedmètre]. Vezi definitia »

MAÉSTRU s.m. 1. Persoană deosebit de înzestrată, de talentată și de învățată; învățat, savant. ◊ Maestru al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă. 2. Creator al unei școli sau al unui curent literar ori științific. ♦ Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 3. (În trecut) Profesor de lucru de mână, de muzică, de desen, de gimnastică; maistru (2) [în DN]. ♦ Titlu ierarhic în anumite organizații militare, politice, religioase. ◊ Maestru de ceremonii = cel însărcinat să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități. [Pron. ma-es-. / < it. maestro]. Vezi definitia »

cumătru, cumătră, cumétri, cumétre, s.m. și f. (reg.) 1. naș, nun. 2. (la sg. art.) dans popular moldovenesc. 3. (la f. sg.) plantă de leac și podoabă mirositoare; priboi. Vezi definitia »

SALPÉTRU s. n. azotat natural de sodiu sau de potasiu și sintetic, de calciu sau de amoniu. (< fr. salpêtre) Vezi definitia »