TÁRĂ² s.f. Defect (fizic sau moral) ereditar; meteahnă, cusur, deficiență. [Cf. fr. tare, it. tara]. Vezi definitia »

BANCHÉTĂ s.f. 1. Bancă mică fără spetează; (spec.) canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. Fâșie orizontală de-a lungul șanțurilor unei șosele. 3. Banchetă litorală = treaptă îngustă de abraziune formată la piciorul unei faleze. [< fr. banquette]. Vezi definitia »

STICLĂ CU BĂUTURĂ ALCOOLICĂ capsulă, fiolă, glajă, perfuzie, torpilă, volum. Vezi definitia »

PUȘTÁNCĂ, puștance, s. f. (Fam.) Fată tânără; fetișcană, puștoaică. – Puștan + suf. -că. Vezi definitia »

PSIHONEVRÓZĂ s.f. Nevroză cu caracter general, care nu se referă la tulburările funcționale ale unui anumit organ, ci la tulburări de natură psihică. [< fr. psychonévrose]. Vezi definitia »