Definita cuvantului mucenic
MUCENÍC2, -Ă, mucenici, -ce, subst. 1. S. m. și f. Martir din primele timpuri ale creștinismului; p. gener. persoană care suferă, care se sacrifică pentru ideile, convingerile sale. 2. S. m. pl. Sărbătoare creștină pentru pomenirea a patruzeci de martiri, care se prăznuiește la 9 martie. – Din sl. mučenikŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mucenic
RADIOELÉCTRIC, -Ă, radioelectrici, -ce, adj. Care aparține radioelectricității, privitor la radioelectricitate, studiat de radioelectricitate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioélectrique. Vezi definitia »
RADIOTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la radiotehnică, de radiotehnică. [< fr. radiotechnique]. Vezi definitia »
HEPTATÓNIC, -Ă adj. (muz.) sistem ~ = sistem muzical din cele șapte sunete naturale. (< germ. heptatonisch) Vezi definitia »
AGRONÓMIC, -Ă, agronomici, -ce, adj. Care ține de agronomie, privitor la agronomie. – Din fr. agronomique. Vezi definitia »
SUBCLÍNIC, -Ă adj. (Despre boli) Care nu determină manifestări evidente; cu o simptomatologie slabă. [< sub- + clinic]. Vezi definitia »