COTLÓN, cotloane, s. n. 1. Loc ferit, neumblat; ascunzătoare, ascunziș. ♦ (Reg.) Scobitură în malul unui râu, sub nivelul apei. 2. Construcție de zid, suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre, în care se face foc și pe care se așază cazanul la fiert. 3. Firidă făcută în zid, sub cuptorul vetrei țărănești. ◊ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cotlon = a pierde vremea; a lenevi, a trândăvi. ♦ (Rar) Adâncitură făcută în zid; firidă, ocniță. – Din magh. katlan. Vezi definitia »

SESTÓN s. n. totalitatea organismelor vii și moarte care plutesc sau înoată în mediul acvatic. (< fr. seston) Vezi definitia »

SEZÓN s. n. 1. anotimp. 2. perioadă a anului caracterizată prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în anumite domenii ori favorabilă pentru anumite acțiuni. ♦ de ~ = propriu unui anumit sezon; (fig.) de actualitate. (< fr. saison) Vezi definitia »

zobon Vezi definitia »

AMFITRION (în mitologia greacă), fiul lui Alceu, regele Tirintului, soțul Alcmenei. Vezi definitia »