DUPLICÁȚIE s. f. 1. duplicare. 2. prezența în dublu exemplar a unui segment cromozomial într-un stoc haploid. (< fr. duplication, lat. duplicatio) Vezi definitia »

FOTORESTITÚȚIE s.f. 1. Determinare și reprezentare a obiectelor pe baza unor duble perspective din fotograme conjugate. 2. (Mat.) Determinarea coordonatelor unui punct în spațiu și transpunerea lui într-un plan pe bază de stereograme. [< fr. photorestitution]. Vezi definitia »

CONTUMACÍE s.f. Absență a unui inculpat de la judecată. ◊ În contumacie = în lipsă. [Gen. -iei. / cf. it. contumacia, fr. contumace, lat. contumacia – nesupunere]. Vezi definitia »

DISJÚNCȚIE s.f. (Rar) Despărțire, separare; diastază (2) [în DN]. ♦ Asindet. ♦ (Log.) Relație logică între două enunțuri; conectiv. [Gen. -iei, var. disjuncțiune s.f. / < lat. disiunctio, cf. fr. disjonction]. Vezi definitia »

GASTRALGÍE s.f. Durere de stomac. [Gen. -iei. / < fr. gastralgie, cf. gr. gaster – stomac, algos – durere]. Vezi definitia »