NEOKANTIÁN, -Ă, neokantieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neokantianismului. 2. Adj. Care ține de neokantianism, caracteristic, propriu neokantianismului. [Pr.: ne-o-kan-ti-an] – Din fr. néo-kantien. Vezi definitia »

altán (-ne), s. n. – Terasă, foișor, mirador. Ngr. ἀλτάνα, din it. altana (Meyer, Neugr. St., IV, 8), cf. tc. altincik (Șeineanu, II, 18). Cuvînt rar, lipsește din majoritatea dicționarelor (apare la Eminescu). Din același cuvînt tc., altîngic, s. m. (plantă, călțunaș), cf. Lokotsch 61. Vezi definitia »

HIPERBOREÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din extremul nordic; arctic, boreal; hiperboren. (< fr. hyperboréen) Vezi definitia »

a cânta la pian expr. 1. (intl.) a i se prevala amprentele digitale. 2. a spăla rufe de mână. Vezi definitia »

albaiulián (-li-an) adj. m., s. m., pl. albaiuliéni (-li-eni); adj. f. albaiuliánă, pl. albaiuliéne Vezi definitia »