FARMACOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază natura, clasificarea și acțiunea terapeutică a medicamentelor. [Gen. -iei. [< fr. pharmacologie, cf. gr. pharmakon – remediu, logos – studiu]. Vezi definitia »

STEREOIZOMERÍE s. f. Proprietate specifică stereoizomerilor. [Pr.: -re-o-i-] – Din fr. stéréo-isomérie. Vezi definitia »

PEDERASTÍE s.f. (Med.) 1. Atracție homosexuală pentru băieți. 2. Homosexualitate, inversiune sexuală; uranism. [Gen. -iei. / < fr. pédérastie]. Vezi definitia »

ECOPRAXÍE s.f. (Med.) Imitare imediată și fidelă a gesturilor altei persoane, observată la unii psihopați. [Gen. -iei. / < fr. échopraxie, cf. gr. echo – ecou, praxein – a face]. Vezi definitia »

TRANSPOZÍȚIE s. f. 1. transpunere. 2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate. 3. (chim.) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer. 4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială. 5. (biol.) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul. 6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou. (< fr. transposition) Vezi definitia »