Definita cuvantului epenteză
EPENTÉZĂ s. f. apariție a unui sunet nou (consoană) în interiorul unui cuvânt între două sunete greu de pronunțat. (< fr. épenthèse, lat., gr. epenthesis)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu epenteză
căíță (căíțe), s. f. – 1. Scufie sau bonetă cu formă tipică, purtată de femeile din Banat și Trans. – 2. (Trans.) Pălărie bărbătească. – 3. Placentă. – 4. Breloc. Sb., cr. kaica „scufie tipică, împodobită cu monede de aur” (Cihac, III, 38), cf. bg. kaica (Conev 85). Vezi definitia »
NĂVOLOÁCĂ, năvoloace, s. f. (Reg.) 1. Loc de pe care s-a tăiat porumbul și unde se seamănă grâu de toamnă, fără să se mai are. ♦ Livadă pe malul unui râu. 2. Țărm înalt al mării. – Ucr. navolok. Vezi definitia »
ANAFORÉZĂ s. f. Transportul particulelor coloidale spre anod, sub acțiunea unui curent electric. – Fr. anaphorèse. Vezi definitia »
râlă3 s.f. (reg.) minciună, calomnie. Vezi definitia »
doáscă, doaște, s.f. (pop.) 1. copertă la carte; scoarță uscată. 2. (reg.) coajă de dovleac. Vezi definitia »