ALUTUS, denumirea antică a Oltului. Vezi definitia »

MÚCUS s. n. Secreție produsă de celulele mucoase ale unor glande. – Din lat., fr. mucus. Vezi definitia »

RÁPTUS s.n. (Med.) Tulburare mintală constând din trecerea bruscă de la o stare de inhibiție, produsă de o anxietate puternică, la o stare de agitație psihomotorie, însoțită de obicei de impulsuri agresive. [< fr., lat. raptus]. Vezi definitia »

a sta la țuhaus expr. a fi la închisoare. Vezi definitia »

BRANCHÍPUS s.m. (Zool.) Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și cu ochii pendunculați, care trăiește prin bălți. [< fr., lat. branchipus]. Vezi definitia »