DÓSNIC, -Ă, dosnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre locuri, străzi, clădiri etc.) Care se află mai la o parte, mai ascuns vederii; retras, lăturalnic, lăturaș, izolat. 2. S. f. Compus: dosnică-galbenă = plantă erbacee cu flori galbene, dispuse în capitule (Carpesium cernuum). – Dos + suf. -nic Vezi definitia »

IZOCRÓNIC, -Ă adj. Izocron. [Var. isocronic, -ă adj. / < fr. isochronique]. Vezi definitia »

CERÁMIC, -Ă, ceramici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica și arta prelucrării argilelor, pentru a se obține, prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui, diverse obiecte. ♦ Obiect obținut prin această tehnică. ♦ Material din care se obțin astfel de obiecte. 2. Adj. (Despre obiecte sau materiale) Obținut prin tehnica ceramicii (1); referitor la ceramică, de ceramică. – Din fr. céramique. Vezi definitia »

EURÍTMIC, -Ă adj. Referitor la euritmie, cu ritm regulat, armonios. [Cf. fr. eurythmique]. Vezi definitia »

METALOGRÁFIC, -Ă, metalografici, -ce, adj. Care aparține metalografiei, privitor la metalografie. – Din fr. métallographique. Vezi definitia »