PARTENOCARPÍE, partenocarpii, s. f. Fenomen de dezvoltare a ovarului unui organism vegetal fără ca fecundația să fi avut loc și de transformare a ovarului în fruct lipsit de semințe. – Din fr. parthénocarpie. Vezi definitia »

CATALEPSÍE s. f. Stare patologică care apare în unele boli psihice și care se caracterizează printr-o rigiditate bruscă a mușchilor și printr-o tulburare a funcțiilor cerebrale. – Din fr. catalepsie, lat. catalepsis. Vezi definitia »

VITUPERÁȚIE, vituperații, s. f. (Livr.) Blamare, defăimare, denigrare. – Din fr. vitupération. Vezi definitia »

HISTOFIZIOLOGÍE s. f. disciplină care studiază funcțiile celulei și ale țesuturilor organice. (< fr. histophysiologie) Vezi definitia »

AGALACTÍE s. f. absență a secreției de lapte după naștere. ♦ ~ contagioasă = boală epizootică la oi și capre, care se manifestă prin încetarea secreției de lapte și prin leziuni la ochi și la articulații. (< fr. agalactie) Vezi definitia »