BARICÁDĂ s.f. Întăritură făcută din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor în timpul unor lupte de stradă, într-o revoluție etc. ◊ A muri pe baricadă = a lupta consecvent, până la capăt, pentru o idee. [< fr. barricade, cf. it. barricata]. Vezi definitia »

CATASTÁZĂ s.f. 1. Moment în tragedia antică în care se accentuează punctul culminant înaintea catastrofei. 2. (Lingv.) Impostație. [< fr. catastase, cf. gr. katastasis]. Vezi definitia »

CHERMÉZĂ, chermeze, s. f. v. chermesă. Vezi definitia »

COVALÉNȚĂ s. f. legătură chimică prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanți la formarea unei molecule. (< germ. Kovalenz, fr. covalence) Vezi definitia »

METHEMOGLOBÍNĂ s. f. pigment sangvin anormal, brun- deschis, datorat oxidării hemoglobinei. (< fr. méthémoglobine) Vezi definitia »