ACHEILÍE s.f. (Med.) Absența congenitală a buzelor. [Pron. -che-i-, gen. -iei. / < fr. acheilie, cf. gr. a – fără, keilon – buză]. Vezi definitia »

-SILABÍE elem. silab-. Vezi definitia »

ALCOOLOMETRÍE s. f. Totalitatea procedeelor întrebuințate pentru determinarea concentrației unei soluții alcoolice. – După fr. alcoolométrie. Vezi definitia »

RAMIFICÁȚIE s.f. Ramificare; încrucișare. ♦ (Concr.) Parte ramificată; ramură; braț; prelungire. [Gen. -iei, var. ramificațiune s.f. / < fr. ramification, cf. it. ramificazione]. Vezi definitia »

PROSTITÚȚIE s. f. 1. ocupație a femeii care întreține relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale; (p. ext.) stare în care membrii societății duc o viață sexuală instabilă, schimbându-și partenerii. ♦ casă de ~ = bordel. 2. (fig.) înjosire, folosire degradantă a calităților, a talentului. (< fr. prostitution, lat. prostitutio) Vezi definitia »