Definita cuvantului eră
ÉRĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu eră
PEPTÍDĂ, peptide, s. f. Substanță chimică alcătuită din mai mulți aminoacizi. – Din fr. peptide. Vezi definitia »
DÂRDÂIÁLĂ, dârdâieli, s. f. Faptul de a dârdâi; dârdâit. [Pr.: -dâ-ia-] – Dârdâi + suf. -eală. Vezi definitia »
FECÚLĂ s. f. Amidon extras din turberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc., folosit în alimentație. [Acc. și: féculă] – Din fr. fécule, lat. faecula. Vezi definitia »
MĂSÚȚĂ, măsuțe, s. f. Diminutiv al lui masă2; mescioară, mesișoară. ◊ Măsuță de noapte = noptieră. [Var.: mesúță s. f.] – Masă2 + suf. -uță. Vezi definitia »
PUPONIÉRĂ s.f. Secție de prunci într-o creșă. [Pron. -ni-e-. / < fr. pouponnière]. Vezi definitia »