COMISÓRIU, -IE, comisorii, adj. (Jur.) Care duce la rezilierea, anularea, desființarea unui contract. – Din fr. commissoire, lat. commissorius. Vezi definitia »

ARPÉGIU, arpegii, s. n. (Muz.) Înlănțuirea treptelor principale dintr-o gamă; acord executat prin această înlănțuire. – It. arpeggio. Vezi definitia »

UNTDELEMNÍU, -ÍE, untdelemnii, adj. Care e de culoarea (galbenă a) untdelemnului; gălbui. [Var.: undelemníu, -íe adj.] – Untdelemn + suf. -iu. Vezi definitia »

NÚNȚIU, nunții, s. m. Reprezentant diplomatic permanent al Vaticanului într-o țară străină, asimilat ca rang ambasadorilor. [Var.: núnciu s. m.] – Din it. nunzio, lat. nuntius. Vezi definitia »

RESCIZÓRIU, -IE, rescizorii, adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. – Din lat. rescissorius, -a, -um, fr. rescisoire. Vezi definitia »