TEÚRG s. m. practicant al teurgiei. (< lat. theurgus, gr. theourgos) Vezi definitia »

TAUMATÚRG s. m. cel care pretinde că poate face minuni. (< fr. thaumaturge) Vezi definitia »

burg (búrguri), s. n. – Oraș, cetate. Fr. bourg. – Der. burghez, s. m. (persoană din burghezie; materialist), din fr. bourgeois, cu schimbare a suf. -ois în -ez; burghezie, s. f. (clasă socială urbană); burghezime, s. f. (burghezie); burgrav, s. m., din fr. burgrave. Vezi definitia »

SORG s. m. plantă graminee furajeră, rezistentă la secetă, cu frunze liniare mari și cu inflorescență în formă de panicul. (< fr. sorgho, it. sorgo) Vezi definitia »

-ÚRG, -URGÍE elem. „creator, creație”. (< fr. -urge, -urgie, cf. gr. -ourgos, -ourgia) Vezi definitia »