STRÓMĂ s.f. (Anat.) Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, vase și nervi. [< fr. stroma, cf. gr. stroma – covor]. Vezi definitia »

păstăiúță, păstăiúțe, s.f. (reg.) păstăioară. Vezi definitia »

PLIOÁPĂ s. f. v. pleoapă. Vezi definitia »

CANDELĂ² (‹ fr.) s. f. Unitate de măsură pentru intensitatea luminoasă (simbol: cd), egală cu intensitatea luminoasă emisă pe o anumită direcție, la temperatura de solificare a platinei și la presiunea atmosferică normală, de către suprafața unui radiator integral (corp negru) cu aria de 1/600.000 m², perpendiculară pe direcția respectivă. Vezi definitia »

ALDÓZĂ s. f. oză cu funcție de aldehidă. (< fr. aldose) Vezi definitia »