CARABÍNĂ s.f. 1. Pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. Cârlig închis cu arc, cu care se prind diferite obiecte. [< fr. carabine, it. carabina]. Vezi definitia »

ONICÓZĂ s.f. Onichie. [< fr. onychose, cf. gr. onyx – unghie]. Vezi definitia »

puiáncă, puiénce, s.f. (reg.) pui de sex feminin, puică. Vezi definitia »

BÁNCĂ¹, bănci, s. f. Scaun îngust și lung pe care pot ședea mai multe persoane. ◊ Banca acuzaților = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, avocații apărării. ♦ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre), pe care șed școlarii în clasă. ◊ Loc. adv. Pe băncile școlii = la școală. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. – Fr. banc. Vezi definitia »

DETÉNTĂ s.f. 1. Destindere a volumului unui gaz. 2. (Sport) Pas bătut, bătaie (înaintea unei sărituri); capacitatea pe care o au unii sportivi de a se desprinde cu ușurință de sol. [Pl. -te. / < fr. détente]. Vezi definitia »