scruntăríe, scruntăríi, s.f. (înv.) loc nisipos sau pietros; scruntar. Vezi definitia »

GENERÁȚIE, generații, s. f. 1. Totalitatea oamenilor (dintr-o comunitate socială dată) care sunt cam de aceeași vârstă. ◊ Expr. Din generație în generație = din tată în fiu; de la o epocă la alta (până la noi). ♦ Perioadă de timp care desparte vârsta tatălui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care aparțin aceleiași specii sau rase și care s-au născut în același an. 3. (în sintagma) Teoria generației spontanee = teorie materialistă naivă conform căreia din materii minerale sau organice pot lua naștere unele organisme vii în mod spontan. – Din fr. génération, lat. generatio. Vezi definitia »

HEMOCRINÍE s. f. vărsare a hormonilor în sânge. (< fr. hémocrinie) Vezi definitia »

TRIPLOPÍE s.f. (Fiz.) Defect de vedere constând din a vedea întreit imaginea aceluiași obiect. [Gen. -iei. / < fr. triplopie, cf. gr. triploos – triplu, ops – vedere]. Vezi definitia »

OMOTETÍE s. f. (mat.) transformare geometrică în care punctele corespondente sunt coliniare cu un punct fix (centru), distanța față de el crescând sau reducându-se în raport constant. (< fr. homothétie) Vezi definitia »