URMULÍȚĂ, urmulițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui urmă; urmușoară, urmuță. – Urmă + suf. -uliță. Vezi definitia »

serăútă s.f. sg. (înv.) numele a două plante erbacee cu tulpină lânoasă și ramificată de la bază, cu flori mici, roz-violacee sau roșii-purpurii; imortelă, plevaiță. Vezi definitia »

HIDRAZÓNĂ, hidrazone, s. f. Substanță organică rezultată din condensarea hidrazinei cu aldehidă sau cetonă. – Din fr. hydrazone. Vezi definitia »

PULVERULÉNȚĂ s.f. Stare a ceea ce este pulverulent. [< fr. pulvérulence]. Vezi definitia »

BISULFÚRĂ s.f. Sulfură a cărei moleculă cuprinde doi atomi de sulf și numai un singur atom de celălalt element. [< fr. bisulfure]. Vezi definitia »