Definita cuvantului esențialism
ESENȚIALÍSM s. n. 1. orientare metafizică, dogmatică care postulează existența unor calități absolute ale realului. 2. orientare în pedagogia americană care vede educația ca transmitere a moștenirii culturale, ce conține valorile spirituale fundamentale ale umanității. 3. doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecăreia dintre ele. (< fr. essentialisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu esențialism
SILABÍSM s. n. sistem de scriere silabică. (< fr. syllabisme) Vezi definitia »
MICROORGANÍSM s.n. Plantă sau animal de dimensiuni microscopice; microb. [Pron. -cro-or-. / < fr. microorganisme]. Vezi definitia »
SEMANTÍSM s. n. semantică (II, 1); (p. ext.) situație a unui cuvânt din punctul de vedere al sensurilor lui. (< fr. sémantisme) Vezi definitia »
ETNOCENTRÍSM s. n. Tendință de a judeca valorile altor culturi în raport cu propria cultură, considerată unic criteriu de apreciere a adevăratelor valori. – Din fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism. Vezi definitia »
FINALÍSM s.n. Concepție idealistă care susține că întreaga desfășurare a fenomenelor din natură urmărește și realizează un anumit scop final, prestabilit, negând astfel existența legilor obiective; teleologie. [< fr. finalisme, cf. lat. finis – scop]. Vezi definitia »