CONCÉRTO s.n. invar. Compoziție muzicală pentru un instrument acompaniat de orchestră; concert. ◊ Concerto grosso = compoziție orchestrală de virtuozitate compusă din mai multe părți, în care un grup de instrumente soliste cântă alternativ, în dialog, cu întreaga orchestră. [< it., fr. concerto]. Vezi definitia »

MONOFÓTO s. n. monotip pentru fotoculegere. (< germ. Monophoto) Vezi definitia »

STACCÁTO adv. (Indică modul de executare a unei compoziții muzicale) Izolat prin pauze scurte de celelalte note; în mod sacadat. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală executată în mod sacadat. – Cuv. it. Vezi definitia »

RINASCIMÉNTO s. n. curentul cultural al Renașterii în Italia. (< it. rinascimento) Vezi definitia »

CINQUECÉNTO s.n. Denumirea italiană a sec. XVI, sub care sunt incluse arta și cultura din această epocă. [< it. cinquecento]. Vezi definitia »