NOOCRAȚÍE s. f. dominație a intelectualității; tip de stat condus de intelectuali, după modelul platonician al guvernului filozofilor. (< fr. noocratie) Vezi definitia »

CIANOPSÍE s.f. (Med.) Defect de vedere, în care obiectele apar colorate în albastru. [Pron. ci-a-, gen. -iei. / < fr. cyanopsie, cf. gr. kyanos – albastru, opsis – vedere]. Vezi definitia »

săboíe, săboíi, s.f. (reg.) croitorie. Vezi definitia »

MATÉRIE s.f. 1. Categorie filozofică care desemnează realitatea obiectivă, existentă independent de conștiință și reflectată de aceasta. 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte. ♦ Element, corp privit din punctul de vedere al compoziției lui. 3. Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc. ♦ Conținut, fond, esență. 4. Totalitatea cunoștințelor predate în cadrul unui obiect de studiu, disciplină școlară. [Gen. -iei. / < lat. materia, cf. fr. matière, it. materia]. Vezi definitia »

ȘUHĂRÍE s. f. (Reg.) Guturai. – Comp. ucr. šuhlja. Vezi definitia »