ECLIMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). [< fr. éclimètre, cf. gr. klinein – a înclina, metron – măsură]. Vezi definitia »

AMARU, com. în jud. Buzău; 2.885 loc. (1991). Vezi definitia »

PIRGEOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic la suprafața solului. [< fr. pyrogéomètre]. Vezi definitia »

GEODIMÉTRU, geodimetre, s. n. Instrument pentru măsurarea pe cale electrooptică a distanțelor în geodezie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géodimètre. Vezi definitia »

ZOOLÁTRU, -Ă, zoolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care se închină la animale. – Din fr. zoolâtre. Vezi definitia »