DIGESTÍV, -Ă adj. De, din digestie. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu care se face digestia. [Cf. fr. digestif]. Vezi definitia »

pătimív, -ă, adj. (înv.; despre diateze, conjugări, forme verbale) pasiv. Vezi definitia »

ABLATÍV, ablative, s. n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărțirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau alt complement circumstanțial. ◊ Ablativ absolut = construcție sintactică specifică limbilor latină și greacă, alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) și un participiu la cazul ablativ, având rol de propoziție circumstanțială. – Din fr. ablatif, lat. ablativus. Vezi definitia »

EXHAUSTÍV, -Ă adj. (Liv.) Care caută să trateze complet un subiect; complet. [Pron. -ha-us-. / < fr. exhaustif, cf. lat. exhaustus]. Vezi definitia »

ABORTÍV, -Ă adj. 1. Produs înainte de vreme; prematur. 2. Nedezvoltat normal până la capăt. [Cf. fr. abortif, lat. abortivus]. Vezi definitia »