HĂMĂIÁLĂ, hămăieli, s. f. Faptul de a hămăi; lătrat (al mai multor câini deodată), hămăit, hămăitură. – Hămăi + suf. -eală. Vezi definitia »

PATRÚLĂ s.f. Mic detașament militar însărcinat cu recunoașterea terenului, a pozițiilor, a mișcărilor ianmicului etc. sau cu supravegherea ordinii. ♦ Formație de zbor compusă din trei-patru avioane de luptă. [Cf. germ. Patrouille, rus. patrul, fr. patrouille]. Vezi definitia »

INCLEMÉNȚĂ s. f. (Livr.) Neîndurare. – Din fr. inclémence. Vezi definitia »

CLĂMPĂNITÚRĂ, clămpănituri, s. f. Clămpănit. – Clămpăni + suf. -tură. Vezi definitia »

GLÓTĂ s.f. Deschizătură a laringelui care lasă să iasă aerul din plămâni și servește la emisiunea sunetelor vocale. [< fr. glotte, cf. gr. glotta]. Vezi definitia »