flăcărá vb. I (reg., înv.) a arde cu flăcări, a se aprinde cu flăcări, a țâșni o flacără, a arunca flăcări. Vezi definitia »

TÚRA-VÚRA interj. Cuvânt care indică o vorbărie lungă și fară rost, o discuție inutilă. ◊ Expr. (Substantivat) Ce mai tura-vura? = ce mai atâta vorbă degeaba? – Onomatopee. Vezi definitia »

RESPIRÁ vb. I. intr., tr. a inspira aer din atmosferă și a-l expira din plămâni. II. intr. (fig.) a-și reveni după o emoție, un efort; a se simți ușurat. III. tr. (fig.) a răspândi, a degaja. (< fr. respirer, lat. respirare) Vezi definitia »

MORIGERÁ vb. I. tr. (Liv.; rar) A îndrepta moderând excesele; a instrui, a educa bine, cu bune maniere. [Cf. it. morigerare, lat. morigerari – a complăcea]. Vezi definitia »

DURÁ vb. tr. 1. a ține, a se desfășura un anumit timp. 2. a dăinui, a persista, a fi rezistent, durabil. (< fr. durer, lat. durare) Vezi definitia »