OLIGÁRH s. m. membru, adept al unei oligarhii. (< fr. oligarque) Vezi definitia »

EPÁRH s. m. 1. titlu de prefect în Bizanț. 2. conducător, șef al unei eparhii; episcop. (< fr. eparque, gr. eparkhos) Vezi definitia »

eclesiárh (eclesiárhi), s. m. – Cleric, sacristan. – 2. Portar. – 3. (Înv.) Călugăr care administra veniturile mănăstirii. – Var. (înv.) (e)clisiarh, (Trans.) clisar. Ngr. ἐϰϰλησιάρχης, de la ἐϰϰλησία „biserică” (Murnu 19). Sec. XVII. – Der. eclesiarhie (înv., eclesiarșie), s. f. (administrarea veniturilor unei mănăstiri). – Fac parte din aceeași familie: eclesie, s. f. (Trans., parohie), din lat. ecclesia (sec. XIX); eclesiast, s. m. (parte a Bibliei atribuită lui Solomon), din ngr. ἐϰϰλησιάστης; eclesiastic, adj. (bisericesc), din ngr. ἐϰϰλησιαστιϰός. Vezi definitia »

TAXIÁRH s.m. (Ant.) Comandant al unei unități din infanteria greacă. ♦ Comandant al unui corp de cavalerie sau al unei unități navale din Grecia antică. [Pron. -xi-arh. / < fr. taxiarque, gr. taxiarchos]. Vezi definitia »

ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque]. Vezi definitia »