ORTOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Serie de varietăți care, în evoluția speciilor animale și vegetale, se produc în același sens. [< fr. orthogenèse, cf. gr. orthos – drept, genesis – origine]. Vezi definitia »

ARHIVÍSTICĂ s. f. Știință care are ca obiect studiul documentelor cu valoare istorică. – Din arhivist + suf. -ică. Vezi definitia »

PNEUMOGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin pneumografie. (< fr. pneumogramme) Vezi definitia »

GARGÚSĂ, garguse, s. f. (Mil.) Săculeț de pânză cu încărcătura de praf de pușcă folosită la tunurile de calibru mare. – Din fr. gargousse. Vezi definitia »

SCIÉNTICĂ s. f. Disciplină care studiază știința ca fenomen social, dezvoltarea și structura acesteia, organizarea, locul și rolul ei în societate; scientologie. [Pr.: sci-en-] – După lat. scientia. Vezi definitia »