ELECTROTERMÍE s. f. Parte a electrotehnicii care se ocupă cu utilizarea energiei electromagnetice pentru obținerea căldurii necesare unor operații tehnologice sau pentru încălzit; electrocăldură. – Din fr. électrothermie. Vezi definitia »

PATOPSIHOLOGÍE s. f. psihologie patologică; psihopatologie. (< engl. pathopsychology) Vezi definitia »

PERSCRUTÁȚIE s. f. cercetare, scrutare profundă, serioasă. (< fr. perscrutation) Vezi definitia »

solomíe s.f. (reg.) 1. clorură de amoniu; țipirig. 2. cositor. Vezi definitia »

ALEGÁȚIE s.f. (Jur.) Invocare a unei păreri, a unei idei etc. pentru a justifica ceva sau pentru a întări o afirmație. [Gen. -iei, var. alegațiune s.f. / cf. fr. allégation, lat. allegatio]. Vezi definitia »