XENOMORFÍE s.f. Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare, formate mai de timpuriu; xenomorfism. (din fr. xénomorphie) Vezi definitia »

HETEROMIXÍE s. f. (biol.) fuziune a doi nuclei genotipic diferiți. (< fr. hétéromixie) Vezi definitia »

VENECTAZÍE s. f. dilatație a unei vene. (< fr. vénéctasie) Vezi definitia »

COMPLICÁȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiúne s. f.] – Din fr. complication. Vezi definitia »

DEPLORÁȚIE s.f. (Rar) Plângere, lamentare, lamentație. ♦ Cântec popular medieval cu subiect tragic sau religios. [Gen. -iei. / cf. fr. déploration, lat. deploratio]. Vezi definitia »