ETEROGENÍE s.f. Eterogeneză. [Var. heterogenie s.f. / cf. fr. hétérogénie, it. eterogenia]. Vezi definitia »

PLANÁȚIE s. f. proces de netezire a regiunilor înalte și accidentate ale scoarței terestre datorită factorilor modificatori externi. (< fr., engl. planation) Vezi definitia »

FORTIFICÁȚIE s. f. construcție de apărare din pământ, piatră, beton armat etc., care întărește un oraș, o linie de luptă ș. a. (< fr. fortification, lat. fortificatio) Vezi definitia »

corobáie, corobắi, s.f. (reg.) 1. scorbură; trunchi de copac găunos. 2. vale adâncă, hodoghină, scochină. Vezi definitia »

FILOTAXÍE s.f. (Bot.) Modul în care sunt așezate frunzele pe tulpină și pe ramuri. [< fr. phyllotaxie, cf. gr. phyllon – frunză, taxis – așezare]. Vezi definitia »