ANOFTALMÍE s. f. Lipsă congenitală sau accidentală a unui ochi sau a ambilor ochi. ◊ Anoftalmie ciclopică = monstrozitate congenitală caracterizată prin unirea ochilor și a orbitelor, rudimentar dezvoltate. – Din fr. anophtalmie. Vezi definitia »

RINOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia nasului. (< fr. rhinologie) Vezi definitia »

pliroforíe (pliroforíi), s. f. – Raport, informație. – Mr. plirufurie. Ngr. πληροφορία (Tiktin; Gáldi 231). – Der. pliroforisi (mr. plirufurisire), vb. (a informa, a clarifica), din ngr. πληροφορῶ. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

IRIZÁȚIE, irizații, s. f. Colorație similară curcubeului, apărută în urma unui proces de interferență a luminii albe prin straturi transparente subțiri. [Var.: irizațiúne s. f.] – Din fr. irisation. Vezi definitia »

DEFECTOSCOPÍE s.f. Examinare a structurii materialelor sau a diferitelor piese pentru a descoperi defectele lor. [Gen. -iei. / < fr. défectoscopie, cf. lat. defectus – defect, gr. skopein – a privi]. Vezi definitia »