Definita cuvantului etos
ÉTOS s. n. 1. caracterul unui fenomen fizic, moral, social și artistic, privit în unitatea dintre intern și extern, dintre etic și estetic. 2. ansamblu de trăsături morale specifice omului, unui grup social sau unei epoci. 3. specific cultural al unei colectivități. 4. parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri. (< fr. ethos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu etos
HRISMÓS s. n. (Grecism înv.) Prorocie, oracol. – Ngr. krismos. Vezi definitia »
BELICÓS, -OÁSĂ adj. războinic, agresiv; amenințător. (< lat. bellicosus, fr. belliqueux) Vezi definitia »
TENDENȚIÓS, -OÁSĂ adj. Cu tendință, care are un anumit scop; care vrea să insinueze ceva. [Pron. -ți-os. / cf. fr. tendancieux, it. tendenzioso]. Vezi definitia »
NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, adj. (Despre cer; p. ext. despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori; înnorat. ♦ Fig. (Despre oameni) Întunecat, posomorât, întristat; (despre față, privire, ochi) care arată posomorâre, tristețe. ♦ (Rar) Neclar, confuz, obscur. [Var.: nourós, -oásă adj.] – Nor + suf. -os. Vezi definitia »
șotărós, șotăroásă, adj. (reg.; despre terenuri) 1. cu mult pietriș. 2. nisipos. 3. cretos. Vezi definitia »