ALTIMÉTRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea. – Fr. altimètre. Vezi definitia »

BLIDARU, deal la SV de com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara; 703 m alt. Aici a fost descoperită o cetate dacică, puternic fortificată cu ziduri de piatră fasonată, aparținînd ansamblului de fortificații din M-ții Orăștiei (sec. 1 î.Hr.-106 d. Hr.). Formată din două incinte, aflate la o mică diferență de nivel una față de cealaltă, constituia principalul obstacol în calea atacurilor din N. Vezi definitia »

RADIOMICROMÉTRU s. n. aparat de precizie pentru măsurarea lungimilor prin metode radiotehnice; microradiometru. (< fr. radiomicromètre) Vezi definitia »

OFTALMOMÉTRU s.n. 1. Instrument optic pentru determinarea cantitativă a defectului de astigmatism. 2. Instrument optic pentru determinarea distanței vizibilității distincte a ochiului. [< fr. ophtalmomètre]. Vezi definitia »

KILOVOLTMÉTRU, kilovoltmétre, s.n. Voltmetru pentru măsurarea tensiunii în kilovolți. (din fr. kilovoltmètre) [def. MDN] Vezi definitia »