ORELÍST, -Ă, oreliști, -ste, adj. Otorinolaringolog. – Din o[to]r[ino]l[aringologie] + suf. -ist. Vezi definitia »

FALANGÍST, -Ă adj., s. m. f. (membru) al falangismului. (< fr. phalangiste) Vezi definitia »

BUDÍST, -Ă, budiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține budismului, privitor la budism. 2. S. m. și f. Adept al budismului. – Din fr. bouddhiste. Vezi definitia »

TRANSCENDENTALÍST, -Ă, transcendentaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Rar) (Adept) al transcendentalismului. – Din fr. transcendantaliste. Vezi definitia »

PROTÉST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă; opoziție hotărâtă; (concr.) act scris prin care se exprimă o asemenea manifestare; protestație. ◊ Notă de protest = act prin care un guvern dezaprobă un act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. 2. Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. – Din protesta (derivat regresiv). Vezi definitia »