CORNIȚĂ², cornițe, s. f. 1. Dispozitiv asemănător cu un scaun, având tăblia în forma de U, pe care se așează o roată de lemn când i se pun obezile. 2. (La pl.) Coarne mici (încă nedezvoltate) pe care le au unele animale. – Corn¹ + suf. -iță. Vezi definitia »

SVÁDĂ s. f. v. sfadă. Vezi definitia »

SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr. séricine]. Vezi definitia »

DILÉMĂ, dileme, s. f. Raționament care pune două alternative dintre care trebuie aleasă una, deși ambele duc la aceeași concluzie. ♦ Încurcătură în care se află cineva când este obligat să aleagă între două alternative cu perspective (aproximativ) egale. – Din fr. dilemme, lat. dilemma. Vezi definitia »

NÓNĂ² s. f. 1. a noua oră a zilei în vechea Romă (numărată după orele 6 dimineața, ora 15 actuală). 2. prestație față de stăpânul feudal, a noua parte din produsele obținute de țăran. 3. (rel.) a patra oră canonică minoră, ora 15. ◊ rugăciune care se recită la această oră. 4. (muz.) interval de nouă trepte (o secundă peste octavă); treapta a noua de la o treaptă dată. 5. strofă din nouă versuri. (< lat. nona, it. nono) Vezi definitia »